opiu. fuga

undefinedAstazi este despre fuga. Nu ma cunosti deloc. Atunci cand imi este frica, eu fug. Instinctul meu de conservare functioneaza asemanator nevertebratelor. Ma strang, ma chircesc si ma tarasc pana la primul loc, cel mai sigur. Mai umbros. Mai nepretentios. Mai dosit. Doar ca mie imi este foarte frica de mine insami. Asa ca ma port oriunde, acolo unde creierul meu are senzatia ca evadez si ca ma ascund. Eu sunt, de fapt, tot eu. Eu si cu mine. Cand am dansat sub lumina difuza si sub membrele tale stangace, mie imi era frica. Fugeam. Am fugit si cand iti plimbai mana prin parul meu. Evitam un soi de paralizie euforica. Si cand ai intrat dupa mine, in baie, si ai inchis usa. Si cand m-ai violat, pe loc, acolo. Caci nu iti pasa de zbaterea mea, nici de rupere, nici de umila noastra flagelare. Atunci mie imi era frica. Fugeam.
Acum nu mai fug. Stau in temnita mea mica, cu balcon si cu vedere spre sud. Am adunat toate mastile portelanate si le-am intins la soare. De plictis le scrijelesc cu ura si nerv, in stransoare. Acorduri din Satra. Am visat azi noapte cum am calatorit cu trenul. Am plecat dintr-o gara de provincie. Am vazut pe geam gunoaie si niste nori apasatori. Nu dormisem 39 de ore. As fi putut sa nu mai dorm deloc. Caci mi-e o frica cumplita de somn. Pentru ca mi se pare ca imi dorm viata, pe cand noi avem atat de putin timp. Pentru ca in somn ma intalnesc cu toate umbrele mele. Si am obosit atat de tare din cauza lor. Pentru ca dimineata, la trezire, ele nu mai sunt. Si obosesc din nou. Atat de tare, in lipsa lor. Cand imi este frica, fug. Macii ma asteapta, rataciti, in cotloanele casei. O lume opioida si bezmetica. Ii usuc rabdator, deja de cativa ani. Imi fac curaj, candva, sa ii asez in pipa si sa ii ard. Sa ma joc in limba cu fumul lor. Macii se revarsa, in acum, nebuni de rosi si frumosi, din sertare. Ii pregatesc pentru un ultim spectacol, o ultima frica, o ultima fuga, o ultima chemare, o ultima foame de tristete, si de ridicol, pentru o ultima si extatica suflare. Sub carapacea asta mare, mare. Nici nu mai stiu cine ma foloseste mai tare. Eu sau tu, in lumea asta care moare… Moare!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s