Ea se dezbraca de lenjeria intima si isi toarna un pahar de vin rosu. Doua, trei. Ar vrea sa poata merge asa, pe strazi. Cu inima purtata in afara pe un suport de perfuzie. Cu sangele curgand in slow motion. E intr-un continuu dialog cu bufnita asezata-i pe umarul stang. Sunt amandoua niste pasari de noapte, cu sufletele impletite. Dependente una de cealalta. Ea are carne, cealalta are pene. Ea vede mult. Cealalta deloc. Simte ca vrea sa vomite. Metalul greu, adunat gramada, in piept. Vrea sa se rupa cu totul, fasii si apoi sa se coasa, din nou, in forma unei rochii haute couture, desirata pe alocuri.
Ea se intinde ca o felina in apartamentul de la etajul 2. Sta de 6 ani acolo si in acelasi timp i se pare ca nu a locuit, parca, niciodata in el. Oricum totul se va sfarsi intr-o zi. Nici nu mai conteaza cum. Fiecare isi va alege eutanasia personala. Vor fi atat de multe optiuni. Hainele i se rostogolesc aglomerat din dulapuri. Patul a ramas nefacut de cateva luni. L-a transformat intr-un fel de memorie externa. Cu insomnii, cosmaruri, episoade de amor extenuant, mucuri invizibile de la tigarile pe care se preface ca le fumeaza. Ar vrea, dar nu stie sa traga in piept. Pickup-ul ruleaza in surdina. Bate ritmul cu unghiile pe parchet. Nimic nu stie sa vorbeasca mai bine in locul ei, decat muzica. Dezlantuirile nu mai sunt doar pentru cei pierduti. Mormane de carti necitite inca. Ora doua noaptea. Treziri. Adormiri. Perdele trase, perdele ramase. Ar vrea sa isi aseze sufletul pe alte brate. Sa se inveleasca cu ele. Sa ii tina alternativ de foc sau de frig. Sa le ploua si sa le stearga de apa. O tacere. Doua, trei. Ar vrea sa iti spuna ca a doua a durut cel mai tare. Pe a treia a acceptat-o. Ii ridici rochia si o patrunzi acolo in hol, lipita de perete. Ti-a spart oglinzile, ratacirile si acuarela din pereti. A tras fata de masa cu tot cu farfurii si pahare. Si le-a facut zob pe podea. Praf de portelan. Se depune pe viscerele amandurora. O apuci de par si o trantesti in pat. Deschide ochii! Deschide ochii! Deschide naibii ochii si priveste-o! E greu sa o imblanzesti. Caci ea nu vrea. Ea nu te vrea. Se vrea de fapt pe ea. Inapoi!